În comuna SviniÅ£a se vorbeÅŸte un grai sârbesc unic în zonă

• Tweet

În lucrările sale, slavistul Mile Tomici întocmeÅŸte o clasificare a graiurilor sârbeÅŸti din Banat folosind pentru departajare criteriul arhaic. Ordinea stabilită de Mile Tomici, de la cel mai arhaic la cel mai nou este următoarea: graiul din SviniÅ£a, graiurile caraÅŸovene, graiurile “muntenegrenilor” din Banat, graiurile de pe malul Dunării, graiurile mixte, graiurile ÅŸtokaviene noi. AÅŸadar, dintre toate graiurile dinBanat, cel vorbit la SviniÅ£a este cel mai arhaic, având o vechime radical mai mare decât celelate. Ceea ce înseamnă că vorbitorii acestuia ÅŸi implicit comunitatea din care ei fac parte până astăzi, este ÅŸi cea mai veche dintre cele ce vieÅ£uiesc la nord de Dunăre, stabilându-se aici cu mult înainte de celelalte comunităţi sârbeÅŸti. Folosim aici aserÅ£iunile lui Mile Tomici pentru a ilustra originalitatea limbii vorbite la SviniÅ£a: “Graiul sârbesc din SviniÅ£a are o structură morfologică pe care nu o putem identifica cu structura niciunui alt grai sârbesc sau croat din România...Graiul sârbesc din SviniÅ£a nu poate fi inclus în nici unul din graiurile amintite mai sus. Structura lui gramaticală se apropie cel mai mult de cea a graiurilor caraÅŸovene ÅŸi se deosebeÅŸte cel mai mult de graiurile stokaviene noi”. “Graiul Svinicean are o proprie structură morfologică ÅŸi nu poate fi comparată, identificată cu al nici unui grai sârbesc din România”.

De cea mai mare însemnătate este aici faptul că pe teritoriul lingvistic de la sud de Dunăre, aÅŸadar în zona lingvistică sud-slavă, de pe teritoriul fostei Yugoslavii ÅŸi a statului bulgar, nu există niciun dialect sau grai identic sau asemănător cu cel vorbit la SviniÅ£a. Este una din nenumăratele dovezi că limba vorbită la SviniÅ£a are o vechime incontestabilă, că grupul sosit la SviniÅ£a a emigrat din Balcani într-o epocă de dinaintea cristalizării limbilor sud slave ÅŸi că, odată ajuns ÅŸi stabilit aici, urmând comunitatea de azi, în decursul a peste 900 de ani, nu numai că ÅŸi-a păstrat graiul, dar i-a adus ÅŸi nenumărate inovaÅ£ii lincvistice. Devine astfel foarte limpede faptul că strămoÅŸii svinicenilor de astăzi au venit dintr-o zonă unde se vorbea o limbă populară, balcanică, conÅ£inând elemente sârbeÅŸti, macedoniene, bulgare ÅŸi vlahe, aflate într-o primă etapă de formare.

Fenomenul lingvistic a fost determinat de fenomenul istoric. Dacă avem în vedere că prima imigraÅ£ie balcanică la SviniÅ£a a avut loc în cursul secolului XI iar a doua imigraÅ£ie la finele secolului al XII, prima jumătate a secolului al XIII, adăugându-se ÅŸi alte posibile suprapuneri interioare, suntem îndreptăţiÅ£i să preupunem că la nucleul de bază cel sosit primul s-a adăugat ulterior cel de-al doilea ÅŸi că cele două au creat graiul ÅŸi l-au dezvoltat în perimetrul SviniÅ£ei, acesta fiind motivul pentru care nu găsim nici un alt grai identic sau asemănător cu acesta la sud de Dunăre.

 din Fenomenul SviniÅ£a, Volumul I

de Ilie Sălceanu ÅŸi Nicolaie Curici