News Mehedinti

În comuna Sviniţa se vorbeşte un grai sârbesc unic în zonă

În comuna Sviniţa se vorbeşte un grai sârbesc unic în zonă

Data: 17-9-2013

În lucrările sale, slavistul Mile Tomici întocmeşte o clasificare a graiurilor sârbeşti din Banat folosind pentru departajare criteriul arhaic. Ordinea stabilită de Mile Tomici, de la cel mai arhaic la cel mai nou este următoarea: graiul din Sviniţa, graiurile caraşovene, graiurile “muntenegrenilor” din Banat, graiurile de pe malul Dunării, graiurile mixte, graiurile ştokaviene noi. Aşadar, dintre toate graiurile dinBanat, cel vorbit la Sviniţa este cel mai arhaic, având o vechime radical mai mare decât celelate. Ceea ce înseamnă că vorbitorii acestuia şi implicit comunitatea din care ei fac parte până astăzi, este şi cea mai veche dintre cele ce vieţuiesc la nord de Dunăre, stabilându-se aici cu mult înainte de celelalte comunităţi sârbeşti. Folosim aici aserţiunile lui Mile Tomici pentru a ilustra originalitatea limbii vorbite la Sviniţa: “Graiul sârbesc din Sviniţa are o structură morfologică pe care nu o putem identifica cu structura niciunui alt grai sârbesc sau croat din România...Graiul sârbesc din Sviniţa nu poate fi inclus în nici unul din graiurile amintite mai sus. Structura lui gramaticală se apropie cel mai mult de cea a graiurilor caraşovene şi se deosebeşte cel mai mult de graiurile stokaviene noi”. “Graiul Svinicean are o proprie structură morfologică şi nu poate fi comparată, identificată cu al nici unui grai sârbesc din România”.

De cea mai mare însemnătate este aici faptul că pe teritoriul lingvistic de la sud de Dunăre, aşadar în zona lingvistică sud-slavă, de pe teritoriul fostei Yugoslavii şi a statului bulgar, nu există niciun dialect sau grai identic sau asemănător cu cel vorbit la Sviniţa. Este una din nenumăratele dovezi că limba vorbită la Sviniţa are o vechime incontestabilă, că grupul sosit la Sviniţa a emigrat din Balcani într-o epocă de dinaintea cristalizării limbilor sud slave şi că, odată ajuns şi stabilit aici, urmând comunitatea de azi, în decursul a peste 900 de ani, nu numai că şi-a păstrat graiul, dar i-a adus şi nenumărate inovaţii lincvistice. Devine astfel foarte limpede faptul că strămoşii svinicenilor de astăzi au venit dintr-o zonă unde se vorbea o limbă populară, balcanică, conţinând elemente sârbeşti, macedoniene, bulgare şi vlahe, aflate într-o primă etapă de formare.

Fenomenul lingvistic a fost determinat de fenomenul istoric. Dacă avem în vedere că prima imigraţie balcanică la Sviniţa a avut loc în cursul secolului XI iar a doua imigraţie la finele secolului al XII, prima jumătate a secolului al XIII, adăugându-se şi alte posibile suprapuneri interioare, suntem îndreptăţiţi să preupunem că la nucleul de bază cel sosit primul s-a adăugat ulterior cel de-al doilea şi că cele două au creat graiul şi l-au dezvoltat în perimetrul Sviniţei, acesta fiind motivul pentru care nu găsim nici un alt grai identic sau asemănător cu acesta la sud de Dunăre.

 din Fenomenul Sviniţa, Volumul I

de Ilie Sălceanu şi Nicolaie Curici 


Galerie foto



Urmare a numarului tot mai mare de comentarii care contineau un limbaj neadecvat, administratorul acestui site a decis sa modereze absolut toate mesajele/postarile/comentariile exprimate de catre cititorii www.news-mehedinti.ro. Ne rezervam dreptul de a nu posta comentariile care care jignesc editorii, pe ceilali comentatori, site-ul in sine sau terte persoane, contin cuvinte obscene si jignitoare, fac publicitate altor site-uri, produse ori servicii, fara a avea o relevanta directa cu subiectul articolului, nu au relevanata pentru articolul postat, contin atacuri personale la adresa altor persoane.

comments powered by Disqus